Fan fic (9)

”Il vad cum se indeparteaza si se uita-n spate, dar eu imi retrag imediat privirea, dar nu inainte sa vad cum zambeste dupa ce o vede! Pe fata aia…Elly, o opreste si vorbesc, nu pot sa aud pana acolo ce discuta..ugh! Cu cat il urasc mai mult pe John cu atat ma indragostesc mai tare de el.”

Jonathan

 Merg pe coridor spre dulapul meu si dau de Elly. Nu ne-am vorbit de ceva 11timp si vreau sa vad ce se petrece.

  -Hei, zic.

  -Hei.

  -Uite..nu vreau sa fac scandal aici dar ce ai patit? In ultima vreme te porti ca o catea!

 Stiu ca au ranit-o cuvintele mele dupa reactia care ii se citeste pe fata. O vad ca se intoarce pe calcaie dupa..se rasuceste din nou si imi trage o palma.

   -Auu! Ce ti-a venit?! tip eu la ea in timp ce-mi frecam obrazul.

   -Esti un bou Jonathan Wendes! Nu vreau sa mai fiu sora ta! Niciodata!

 Auzind aceste cuvinte parca inima mi se frange..parca deja sora mea..nu imi mai e sora. Vad ca vrea sa plece de langa mine dar o trag usor de mana.

   -Ce dracu te-a apucat?!

   -Pe mine? Sau pe tine?! ma intreaba cu o voce de parca as fii eu jigodia.

   -Uite ce e..nu vreau sa stiu ca te-ai impacat cu dobitocul ala, dar macar imi spui de ce te porti asa cu mine?

   -Oare? Pentru ca ai devenit o jigodie! O pupi in fund pe Sonia Furtunes de parca cine stie ce vedeta e. M-ai lasat balta ieri ca aveai nu stiu ce proiect cu ea! Esti un ticalos! Inainte sa fii aparut ea, imi erai un frate adevarat, insa acum ma cam indoiesc. Pa John! Ne vedem acasa, daca ai chef sa ma duci cu masina..daca nu e ok, ma duc cu Marco.

O vad cum se indeparteaza si soneria suna..

 Are dreptate! Sunt un ticalos. Cum am putut sa fiu atat de tampit? Am lasat-o balta si am pus-o sa mearga 5 km pe jos, singura, daca o rapea cineva? Sau mai rau, poate venea un tip dintr-o banda si ii facea ceva rau. Cat de bou sa fiu sa-mi las sora pentru o fata frumoasa, desteapta, oh, John.. o iei pe aratura!

  Sonia e ok..dar nu atat de ok cat imi e sora mea. Pentru Elly as face orice ca sa o vad fericita.. cand am auzit cuvintele alea urate ca-i ies din gura si ma lovesc in fata cu o putere inimaginabila, am crezut ca mi se vor inmuia picioarele si cad acolo jos, de fata cu toata lumea.

 Ma simt ca un dobitoc, am si dreptul sa o fac. Ea a avut incredere in mine dar acum..nici nu stiu daca ii mai sunt frate. Da, bine…frate ii sunt, avem acelasi ADN si aceleasi trasaturi..aceiasi parinti..aceeasi familie. Simt cum ma sufoc dar dupa cineva ma atinge bland pe spate. Ma intorc pe calcaie si vad ca e Sonia.

   -Hei, zice.

   -Hei, zic si ma fortez sa nu zambesc.

   -Ce faci aici singur?

  Acum observ ca nu mai e nimeni pe hol si sunt singur..bine, aproape singur.

   -Nimic, murmur eu. Ma duceam spre clasa.

   -Eu vad ca stai si te uiti in gol, de cel putin 5 minute.

   -Asa, si? Ma spionezi cumva? ridic spranceana.

   -Nu, doar ca ma ingrijoram pentru tine.

   -Mhm, bine..du-te la Edi, sunt sigur ca si pentru el iti faci griji. Hai odata, fugi! latru eu la ea.

 A scancit si si-a mijit ochii.

  -Poftim? John ce ai patit? are pe fata o expresie confuza.

  -Sau fugi la Rocko, sunt sigur ca te asteapta sa-l imbratisezi chiar daca nu simte!

 Stiu ca aceste cuvinte o dor..dar sunt nervos si nu stiu de ce le scot pe gura.

 O lacrima ii curge pe obraz, ma fac ca nu o vad, mi se rupe inima si stiu ca acum o sa-mi traga si ea o palma..zdravana.

   -N-n-n-u, face o pauza lunga…John, esti cel mai mare idiot din istorie, il intreci chiar si pe Edi. Pe o scara de 1 la 10, idiotenia ta e echivalenta cu 17.

 Raman mut si ma uit in urma ei cum alearga spre baie. Imi pare asa rau ca am spus acele lucruri, stiu ca au durut-o, eu eram singurul care o alina si acum…acum insa am facut-o sa ma urasca. Poate e mai bine asa, nu-mi doream sa ma implic emotional si acum daca ea nu mai e prin peisaj pot petrece mai mult cu Elly, sunt sigur ca ma va ierta.

     Sonia

 Plang si imi frang sufletul, respir greu si simt cum picioarele incep sa-mi tremure. John…John a facut asta! Mi-a amintit de Edi si de Rocko. Singurele nume pe care nu vroiam sa le aud.

 E un mare nesimtit, se crede mare si tare..fmm..cati nervi imi poate face! Si eu care credeam ca m-am indragostit de elm ba din contra, daca as avea sa aleg dintre el si un caine sunt sigura ca as lua cainele. Cainii sunt blanzi, vin la tine cu castronelul de mancare cand le e foame, cu castronelul de apa cand le e sete, cu mingea cand vror sa se distreze. Vin si te ling pe fata dimineata sa te poti trezii la timp, sar la tine pe genunchi sa-i iei in brate, sa le simti blanita moale. Oh, asa cum era Rocko!

  John e un mare nesimtit, se transforma in Edi! Credeam ca e cu totul diferit, o persoana buna la suflet..dar cine stie ce pariu o fii facut cu cineva ca sa se dea la mine si intr-o saptamana sa fim impreuna, dupa el sa-si fii primit premiul si eu sa fiu luata peste picior. Urasc multi baieti, cei care lasa fetele pentru niste bande ca sa poate consuma droguri, bautura gratis, sa bata pe cine apuca, sa impuste caini, sa fie agresivi, dupa vin baietii care fac pariuri stupide gen „iti dau masina mea daca pana la sfarsitul lunii pot sa te culci cu cutare” sau „jur ca te venerez pana la sfarsitul anului daca iti bati joc de o fata. Sa o faci sa creada ca o placi, sa te dai la ea..si dupa ce va culcati impreuna sa o parasesti”. Sunt mereu ticalosi de genul acesta..cum a fost acum John. Pun pariu ca e ceva la mijloc..dar inca nu stiu ce si ma framanta gandul asta. Oare el a pus pariu pe mine cu cineva? Daca cu Edi? Poate e si el complice…cred ca as cadea jos daca as afla chestia asta. Sa aflu ca fostul meu iubit de 2 ani jumatate ma injunghie pe la spate si ca partenerul meu de laborator il urmeaza.

 Imi plec capul, vad cum lacrimile mele au udat podeaua de la baie, ma ridic si ma uit in oglinda, parca nu sunt eu, cineva a inlocuit-o pe frumoasa Sonia, cu o fata salbatica. Lacrimile iar incep sa-mi imprastie rimelul pe fata. Sunt asa fierbinti de ma ard cand fac contact cu pielea mainii, mana mea..care odata ii atingea obrazul lui John, sau il mangaia pe Rocko. Nu pot sa mi-l scot pe baiatul asta din cap..i ncerc dar fara niciun rezultat.  Prefer sa ma duc acasa..asa ca asta si fac. Imi insfac ghiozdanul, scot un servetel umed din portfard si imi sterg rimelul negru intins pe fata de la atatea lacrimi.

 Imi aplic putin gloss de piersici pe buze si imi periez parul.Trebuie sa ma spal pe par cand ajuns acasa, imi spun in gand si dupa imi bag peria si gloss-ul inapoi in portfard.

 Ies pe usa toaletei ,apoi pe usa scolii si sunt in drum spre casa. Deabia astept sa ajung acasa sa ma arunc in pat, sa nu-mi pese de nimeni si nimic, poate pot sa adorm nitel.

           Jonathan

 Ma tot gandesc la cele petrecute in ultima vreme, ma simt inca ca un dobitoc. Elly nu vorbeste cu mine si nici Sonia. Sunt amandoua suparate pe mine. Elly avea dreptate, m- am transformat intr-o jigodie. Nu pot decat sa sper ca totul o sa fie bine si totul o sa capete o cu totul alta forma. Vorbele pe care mi le-au adresat Elly si Sonia…. m-au durut, intr-un fel…dar trebuie sa fiu un dur si sa nu ma prea intereseze ce zic doua femei nebune…Atata timp cat am devenit un nemernic o sa mi se tot spuna.. asa ca trebuie sa ma doara-n cot.

 Cobor jos la bucatarie si o vad pe Elly in camera ei, care sta cu usa larg deschisa, asculta muzica si citeste. As vrea sa ma duc sa ma pun in genunchi sa o implor sa ma ierte..dar nu pot..

 Unu, sunt barbat si nu ar fi prea firesc sa fac asa ceva.

Si doi…pai, sora mea nu se lasa pacalita doar din niste simple vorbe aruncate in aer. Chiar daca eu i-as spune totul, tot adevarul..cat de mult tin la ea, cat pot sa lupt pentru ea, ca mi-as risca propria viata pentru ea.

 Mama si Elly sunt cele mai importante persoane pe care le am. Nu vreau sa le pierd cum l-am pierdut pe tata..

  E sambata..o zi aglomerata dar relaxanta. Sambata, de obicei ies afara si alerg sa-mi revin in forma..dar azi nu am chef. Uneori il scot pe Scott, la joaca in parc dar asta imi aminteste de Rocko si nu vreau sa-mi aduc aminte cat de rau am putut sa fiu cand i-am reamintit Soniei de el, stiind ca o sa o doara.

 Prefer sa-i fur mamei niste prajituri de pe masa, proaspat scoase din cuptor si sa ma duc afara. Imi iau geaca din cuier si ies pe usa din spate.

  Merg usor cu castile in urechi si ma gandesc cum pot sa le fac pe Elly si Sonia sa ma ierte.

  Nu e asa usor, de fiecare data cand gasesc o mica idee, mi se distruge cand stiu ca nu o sa le placa. Am multe idei, capul meu e plin de asa ceva… dar nu tocmai potrivite. Daca si acum o sa fac o tampenie risc sa o pierd pentru totdeauna pe Sonia si sa nu-i mai pot atinge vreodata buzele alea moi cu gust de piersici, si pe Elly, sora mea care mereu ma ajuta cand aveam nevoie, care-mi sarea in spate si ma punea sa o duc pe scari in jos la masa, sora mea, fata de care nu ma pot despartii niciodata. Imi va fii foarte greu sa o las singura cu mama acasa..cand o sa plec la facultate, stai putin.. cine pleaca la facultate? Ca eu nu-s ala. Adica.. cine are nevoie de facultate? Ma pot duce sa lucrez undeva pe aici, se gaseste destul de usor un loc de munca.. si poti sa intri fara facultate. Pff..facultate, ce cuvant mare.. dar tot odata foarte plictisitor.

  Ma gandesc ca poate si pe Sonia o s-o pierd din cauza facultatii. Noi nu o sa ne mai putem vedea mai deloc si asta ar distanta relatia.Stai!Eu nu am o relatie cu ea! Doamne, relatii… facultati, pff…nu suna deloc bine. Plus ca habar n-am daca eu si Sonia o sa avem vreodata o relatie, desi..nu suna deloc rau. Oh, termina!

  Merg si ma gandesc cum ar fi sa fim impreuna, sa o tin mereu de mana, sa o imbratisez cu toata dragostea, sa o sarut pasional fara sa-mi fie frica de ce spun altii, sa o…sa o iubesc pentru cine e, pentru ce fel de persoana e! Gandurile astea ma fac…ma fac sa ma opresc si sa ma uit in gol, parca tocmai mi-am vazut moartea cu ochii, dupa colt apare Sonia. E imbracata intr-o bluza de un roz pal cu un imprimeu pe ea, pantaloni negri din piele si stramti pe picior care ii scoate formele in evidenta si o caciulita care ii acopera fruntea. Parul ei blondut ii sta asezat in jurul caciulitei si varfurile,ondulate ii stau frumos ridicate. Ma face sa-mi pierd mintile cum merge pe cizmulitele ei cu toc prin zapada. Zapada face ochii de un bleo marin, sa straluceasca. Prin fulgisorii mici de nea se vede un zambet trasat..e semn bun, poate ca m-a iertat.

  Ma indrept spre ea si ne uitam unu la altul speriati, parca eu sunt mafiotul si ea viitoarea victima. Nu, cu siguranta nu am fost iertat.

   -Hei, spun si trasez un zambet stramb, cred ca cel mai jalnic zambet al meu de pana acum.

   -Hei, imi raspunde apoi isi baga capul in esarfa din cauza frigului.

   -Ce faci? o intreb eu incepand sa ma clatin ca un retardat dintr-o parte in alta, parca faceam pe mine.

   -Merg spre scoala, tu?

   -Tot acolo, merg la meci…

   -Ah, eu merg sa ma vad cu Lola.

   -Uite..vrei sa mergi cu mine la meci?

 Habar n-am de ce am intrebat-o, stiind ca ea nu prea se arunca in vant dupa meciurile de football, chiar daca a fost majoreta o bucata de vreme.

   -Aaa, dar Lola, mda, de ce nu? si imi arunca un zambet scurt.

  O las sa o ia inainte si merg in spatele ei admirand cum ii zboara parul in adierea vantului racoros de iarna. Intram in sala, unde mergem pe cai diferite, ea pe o usa, eu pe alta. Ma uit in fata si in spate sa vad unde e..ma panicasem, apoi o vad intr-un coltisor, speriata.

   -Aici sunt, si o ating usor pe umarul acoperit de paltonasul subtire.

 Imi arunca un zambet si se face ca urmareste meciul. Stiu ca nu ii convine ca a venit cu mine aici, stiu asta pentru ca o simt..ce simte ea simt si eu. Nu stiu de ce..dar totul a inceput de cand am devenit parteneri de laborator. Imi vine sa-i iau fata aia fina in maini si sa o sarut, dar nu o pot face, nu aici, cand toata lumea se holbeaza la noi. Mintea imi fuge din nou la acele ganduri ciudate pe care le-as putea petrece alaturi de Sonia.Trebuie sa-i spun ce simt, cat mai curand! Trebuie sa ma descarc, daca ea nu simte la fel..cred, cred ca o sa inebunesc complet.

Sonia

 Ma uit la el cu ochii mari, as vrea sa spuna mai mult, sa spuna ce e defapt in sufletul lui, ce se afla in adancul inimii. Dar nu pot sa-i scot nimic din gura, tot ce pot sa fac e sa-l privesc si sa-i arat din priviri ce simt. Nu, nu merge nici acest plan. Ugh, urasc footbalul am venit doar ca sa nu-l dezamagesc pe John, si dupa cele petrecute acum cateva zile cred ca merita o sansa sa-mi explice. Nu cred ca a facut, si a spus lucrurile alea doar ca sa ma faca sa sufar, doar si-a descarcat nervii pe primul om care l-a zarit..si norocoasa am fost eu. Cred ca s-a certat cu fata aia, Elly. De cand a vorbit atunci cu ea pe hol, se comporta foarte ciudat. As vrea sa-l intreb acum, aici, in timpul meciului ce se petrece dar e foarte pasionat de joc si nu vreau sa intervin. Stiu cum facea Edi cand era concetrat la meci, cand stateam impreuna pe canapeaua din living, acolo unde a murit Rocko. O lacrima mi se scurge pe fata dar o sterg repede cu maneca sperand ca John nu a observat.

   -Um..John..

 Se intoarce spre mine imediat ce deschid gura..

   -Da?

   -Nu ma simt prea bine, murmur eu in timp ce ma uit in podea.

   -Vrei sa te duc acasa?

   -Da, te rog.

 Adevarul e ca as vrea sa fiu oriunde altundeva. Nu-mi place footbalul dar stiu ca John e pasionat de asta, doar e in echipa scolii, sau a fost. Dar nu de asta vreau sa plec, vreau sa il fac sa scoata porumbelul din gura si sa-mi spuna tot ce a vrut atunci pe hol sa-mi demonstreze. Ma ingrijoreaza faptul ca inainte era dulce cu mine dar s-a intamplat ceva si vreau sa aflu ce.

  Iesim din sala si mergem prin zapada.Vreau sa aduc vorba de cele intamplate dar ma indoiesc ca o sa-mi spuna tot. Frigul imi intra prin haine si incep sa tremur ca o jucarie cu maneta. Cand o tragi, incepe sa tremure.

   -Hei, tremuri, vino aici.

 Isi da paltonul sau jos si ma acopera cu el. E asa cald si bine,  dar el a ramas in tricou in toiul iernii..lui nu ii e frig? As vrea sa-l incalzesc cu imbratisarile mele calde pline de dragostea, pe care i-o port. Stai..am zis cumva cuvantul acela cu D? Nu, nu se poate. Nu sunt indragostita de John..e un nemernic, aminteste-ti Sonia ce ti-a facut miercuri la scoala, ti-a reamintit de Rocko si te-a lasat sa plangi singura in baie. Te-a lasat sa iti versi lacrimile si nu l-a interesat mai deloc. Nu pot sa ma fii indragostit de el. Adica, e un fel de Edi, un tip dur la exterior dar bun la interior. Oh, Sonia..mai taci!

   -Auzi….am vrut sa te intreb de joi ceva..

   -Si anume? ma intreaba cu o voce ragusita, cred ca ii e frig.. sau poate ca stie deja ce vreau sa-l intreb.

    -Ce s-a intamplat atunci pe hol? De ce mi-ai spus cuvintele alea? Stiu ca nu ai vrut sa le spui, asa e? ne oprim si ne uitam unii in ochii celuilalt, el nu 7spune nimic..ramane pe ganduri.

 Dintr-o data tresare.

   -Eram, eram nervos.

   -De ce?

   -Pentru ca Elly nu ma mai considera fratele ei.

 Atunci o lovitura puternica ma loveste drept in cap. Frate? El si Elly nu erau decat, frati? Cum am putut crede ca sunt impreuna, wow..e o veste foarte buna pentru mine ca stiu acum ca el nu avea de fapt o prietena, dar imi pare rau ca sora lui nu-l mai considera frate, vreau sa aflu si de ce. Trebuie sa fie ceva grav..

   -Dar de ce?

 Face o pauza lunga si pufneste, scoate un oftat.

   -Din cauza ta.. murmura printre dintii inclestati.

   -A mea? Dar.. ce am facut? ma uit la el cu o fata de milog si in acelasi timp socata.

   -Nimic, doar ca..de cand ai aparut tu, eu si Elly nu mai petrecem asa mult timp impreuna..si eu tin la ea si ea la mine, si nu vreau sa o pierd. Dar nu vreau sa te pierd nici pe tine, nu vreau sa va pierd pe niciuna.

 Cuvintele lui ma lovesc in inima..”nu vreau sa te pierd”..oare simte ce simt si eu? Sau a spus asta doar ca sa inchei subiectul si sa-i sar in brate?

   -Cum adica?

   -Cum adica ce? ma intreaba in timp ce-si ridica spranceana stanga.

  -Cum adica nu vrei sa ma pierzi? Ce însemn eu pentru tine, John?

 O pauza lunga isi face aparitia. Nu cred ca vrea sa spuna. Si am ajuns asa departe cu subiectul asta.. Vreau sa-mi explice tot, nu vreau sa mai traiesc cu gandul ca el nu ma place. Vad o sclipire in ochii lui cand imi vorbeste, simt caldura pe care mi-o transmite cand ma imbratiseaza, simt cum inima mi-o ia la goana cand ma saruta. Intre noi e mai mult decat o joaca, intre noi e chimie, o chimie prea perfecta.

 Pe la ora 21:30 o să anunţ câştigătorul cărţii ”Rămâi veşnic vrăjitoare”. 😀

4 gânduri despre „Fan fic (9)

  1. Andreea Ilie spune:

    Sper ca in urmatorul capitol isi vor spune unul altuia ce simt!!
    Iar John ar trebui sa le scoata pe amandoua la o inghetata sau orice altceva ca sa petreaca timp impreuna, pentru ca Elly sa vada ca Sonia nu e cum o crede ea!! 😀

    • Bianca:) spune:

      Ei bine,ai nişte idei bune. E şi puţin adevăr pe aici. O să vezi. După ce postez o surpriză o să pun partea a 10a. Asta nu ştiu când,cred că miercuri 😕

  2. Mihai spune:

    misto ca intotdeauna :3 astept partea urmatoare. Imi place ca povestioara asta imi ofera o imagine destul de amanuntita a gandirii soniei si imi permite sa ii fac o analiza psihologoica destul de clara 😀

    • Bianca:) spune:

      Mulţumesc frumos!:) Da..am încercat să explic mai mult sentimentele şi gândurile, ca cititorul să se regăsească într-un fel şi să-şi imagineze ce urmează pe viitor doar din gândurile personajelor. 😀 Partea a 10a o s-o pun mâine,sau poimâine..idk:-?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s