Fan fic (19)

Hei,dragilor:) Aici este fan fic-ul proaspăt scris 😀 ;))

”-Multumesc, sorb din cafea si imi place..eh, are gusturi bune tipa. Dar tot nu am inteles ce vrea sa faca si de ce m-a carat de pe jos.”

-Hai sa ne asezam, ce zici? imi spune imi timp ce-mi arata niste scaune libere.

Ma trantesc pe un scaun si ea se pune langa mine, e clar.. are ganduri necurate tipa.

-Tii la fata aia, nu-i asa? ma intreaba dupa un sfert de ora plin de liniste.

Cum dracu sa nu tin la ea? E.. e o fata foarte speciala pentru mine si as face orice sa stiu ca e bine.. dar e aici numai din vina mea. Sunt un nesimtit, am bagat-o in aceasta problema. Daca nu ma imprieteneam cu ea nu ajungeam aici, daca nu imi petreceam timpul alaturi de ea nu era acum pe patul de spital. Nu, nu, nu!

-Mda, ii dau un raspuns sec cu dorinta sa ma lase in pace.

-Uite..stiu ca iti e greu, dar trebuie sa fi optimist.. o sa fie totul bine.

-Iubita mea, care e suparata pe mine si sunt sigur ca nu ma va ierta ca am intrat intr-o banda, a fost drogata de fostul ei iubit si seful meu. In sangele ei fierb drogurile si eu stau aici si nu pot face nimic, sunt inutil. Nu-i puteti scoate drogurile din ea..deja i-au intrat in sange si corpul ii cere mai mult .E ca si cum te-ai apuca de fumat si nu te mai poti lasa.. dar drogurile sunt ceva mult mai periculos.

-Tinere, lucrez aici de 10 ani si stiu cum sta treaba cu drogurile si cu fetele si cu toate cele. Baiatul meu a fost intr-o banda. Luck il chema. Era asa de bulversat de faptul ca iubita lui tocmai il parasise pentru altul mai bogat, era nervos si suparat si cineva i-a zis ca il poate ajuta sa scape de aceasta nervozitate si suparare. A fost luat intr-o banda si peste putin timp a inceput sa se drogheze, lua numai note mici la scoala, aducea fete acasa.. mereu ii explicam ca nu e bine, pana intr-o seara cand  ne-am certat foarte rau, cand i-am gasit drogurile in geaca. A iesit afara si a trantit usa.. a doua zi m-am trezit cu politia. Aflasem ca Luck a murit intr-un accident de masina. Am cazut jos si nu am mai vrut sa ma ridic.. pana cand m-am angajat aici. Am jurat ca nu voi mai lasa pe nimeni sa moara si Dumnezeu e cu mine si sper ca acum e si cu tine.

-Luck? Mi se pare tare cunoscut numele.. Arroun? Luck Arroun cumva?

-Da.. il cunosti pe fiul meu?

-Am fost colegi de patrula.. mergeam si vindeam droguri in partea veche. Am iesit din banda.. dar auzisem ca a murit. Eram, eram ca fratii. Mereu ne imparteam totul, da.. si drogurile, mai putin fetele.. Ii alegeam lui ce era mai bun.. Din cauza lui, am si parasit orasul Thelnevin.

-Deci.. tu trebuie sa fi Jonathan Wendes. Luck imi povestea mereu despre tine ce coleg bun ai fost cu el.. ce tampenii faceati impreuna, dar niciodata nu mi-a povestit despre droguri sau ce facea la munca. Ma mintea mereu..

-Imi pare rau, noi in banda pastram codul tacerii. Avem tatuaje intipartite pe corp cu chestia asta.

Imi ridic tricoul si ii arat tatuajul.

-Inteleg si Luck avea tatuaje asemanatoare, imi spune tipa.

Nimeni nu mai spune nimic… timp de 10 minute, pana cand doctorul iese din camera de examinare. Ma reped la el, de parca vream sa-l lipsec de perete, sa primesc niste raspunsuri. Dar.. imi pastrez cumpatul.

-Deci? Cum sta treaba? intreb obosit.

-Treaba sta in felul urmator. Sonia este bine, i-am administrat o substanta care-i va curata sangele de droguri, insa..am mai descoperit ceva. Piciorul stang este fracturat si e nevoie de o scurta operatie pentru al aranja cum se cuvine, a stat prea mult liber si fractura s-a dezvoltat atat de mult incat daca nu-i facem aceasta operatie risca sa ramana intr-un picior.

-La ce anume te referi?

-Spuneam ca.. daca nu-i fac operatia Soniei cat mai curand risca sa-si piarda piciorul.. sa si-l paralizeze si o sa fie mai dificila operatia atunci si nu se stie cat de ok o sa fie rezultatele.

-Deci.. Sonia trebuie sa faca operatie, ok…ati discutat cu parintii ei sau cu ea macar?

-Aici intervii tu John, trebuie sa-i anunti tu parintii, ea inca nu stie, am lasat-o sa se odihneasca.. speram ca o sa-i zici tu.

-Mda.

Ii raspuns sec si dupa se intoarce in camera.

Ma duc sa-i dau vestile Lolei si dupa trebuie sa-i sun parintii Soniei..cacat, nu am numarul lor, o alta problema.

-Hei Lol.

-Hei.. ce ai aflat?

-Sonia o sa scape de droguri dar e nevoita sa faca nu stiu ce cacat de operatie la picior, altfel ramane paralizat.. chestii.. habar n-am ce bolborosea domnu mustata stufoasa.

-E ingrozitor… saraca Sonia. Putem sa o vizitam? Parintii ei stiu? Doamne, ce ne facem?

Toate intrebarile astea ma irita… imi aduce aminte ca Sonia e aici din vina mea.. numai a mea. Ma intorc pe calcaie si vad ca asistenta a tulit-o..hmm, ciudat.

Pe hol se aud niste tropaituri ca de cal, familiare…

-John! se aude o voce cunoscuta, de femeie de circa 30 de ani.

Ma intorc si dau de domnul si doamna Furtunes care sunt ingroziti, zici ca tocmai au trecut prin fata unui tren in viteza si si-au vazut moartea cu ochii. Bine, poate ca sunt ingrijorati in legatura cu Sonia.. dar de unde au stiut ei de toata povestea si unde sa ne caute si toate cele? Eu nici nu am apucat sa-mi scot rabla din buzunar..

-Ne-a sunat Lola si ne-a spus tot.. am venit cat am putut de repede. Cum se simte? Ce a zis doctorul? Ce se va intampla cu fica noastra?

Se uitau amandoi la mine de parca nu au mancat de 5 zile si eu eram gen un mare sandwish aburind.

-Aaa… uite!  Doctorul e acolo.. tocmai a iesit din camera de examinare.. puteti sa-l intrebati pe el, am zis cu repeziciune.

Chiar nu aveam chef sa explic din nou cum sta treaba.. trebuia sa-mi scriu pe mine tot, ca atunci cand ma intreaba cineva de starea Soniei sa le spun „Citeste ce scrie pe mine”.

Ma uitam pe un fisier al unui tip de 32 de ani care are cancer la plamani. Saracul tip.. cate medicamente trebuie sa suporte. Urasc spitalele si urasc si toti doctorii. Cand m-am nascut.. nu-mi aduc foarte bine aminte ce s-a intamplat dar un doctor tampit..ala care m-a adus pe lume cu un bisturiu, m-a pierdut prin spital. Mama era foarte panicata si eu cica eram printr-o camera de incubatie.. ca puii de gaina. Bineinteles ca doctorul a uitat unde m-a lasat si au cautat mult si bine dupa mine, pana cand o asistenta m-a gasit si am fost dus inapoi la mama. Toate astea nu s-ar fi putut intampla daca desteptul ala de Jon Hopperlin sau cum dracu il chema.. avea o memorie mai buna.

Stateam si ma uitam pe fisierele unor oameni necunoscuti si am dat de unul ciudat.

Pe el scria cu litere mari de tipar „EDUARD VELLEY”. Hm, asta mi-a atras atentia. M-am holbat la fisa si am descoperit ca javra a fost inainte sa inceapa scoala aici, cu o muscatura urata cauzata de un caine. Ma intreb… daca e adevarat, oare mai are semnul? E ceva ciudat aici, ma gandesc sa nu fie Rocko, acel caine

Stau o bucata de vreme sa ma gandesc.. dar „prietena” mea, asistenta, tocmai ce a iesit din cabinet si verifica o fisa. S-a apropiat si mi-a aruncat un zambet, apoi si-a mutat privirea asupra fiselor de pe clipboard.

Un zgomot puternic a rupt tacerea, stomacul meu a inceput sa vibreze ca un telefon.. ba nu, ca o pista de curse pentru tiruri. M-am dus spre automat si am inceput sa salivez. Automatul cu mancare era singurul lucru bun din acest spital, bine.. pe langa paturile conforabile si sala de jocuri. Am ranjit. Mi-am mijit ochii sa pot citii ce scrie pe placutele de sub fiecare aliment si gura mi s-a umplut de apa.

Snikers, Bomboane gumate, Guma, Chipsuri, Mars, Hamburger, Hotdog, Biscuiti, etc.

Am apasat butonul cu numarul 8 si pe fanta a cazut o doza de bere cu lamaie, am apasat numarul 10 si mi-am luat chipsurile. Fanta aia zici ca era suport de mancare pentru iepuri.

I-am vazut pe doctori iesind din sala Soniei, cu ea..cred se pregatea sa intre in operatie. Uf..imi pare rau ca s-a ajuns aici.

Dupa doua ore de gandit mi-am amintit ca aveam o doza de bere si niste chipsuri de devorat.

Poc! Doza s-a deschis cu un fasait scurt, chipsurile au fost un adevarat deliciu.. m-as muta in acest spital numai ca sa golesc automatul si sa-mi fac provizii pentru viitor. I-am mai aruncat ocheade asistentei, dar nu a observat.. era prea ocupa sa tasteze la calculator.

-Um, cum se mai simte? am intrebat.

-A intrat in operatie acum cateva minute..nu stiu, cand am verificat ultima oara era bine.  De ce nu-i faci o vizita dupa ce se intoarce? mi-a ranjit slab, dupa si-a intors privirea in ecranul computerului.

M-am incruntat.

-Poate pentru ca nu vreau sa ma vada?

Si-a fixat privirea asupra mea si fata ei era lipsita de expresie.

-Nu te poti ascunde, John. Daca nu vrei acum, mai incolo o sa fie prea tarziu. In plus, ce ai de pierdut?

-Uf, esti prea realista, stiai asta?

Mi-a dat un zambet slab.

-Mi se spune destul de rar, dragule. Acum, du-te.

Am ignorat penultimul cuvant. Cica „dragule”, cine se crede? Tipa care vinde fursecuri? Mama? Tipa asta incepe sa ma enerveze cumplit, chiar daca-i mama lui Luck.. cel mai bun prieten al meu, fost. Acum cred ca e in Rai sau in Iad, depinde unde a vrut destinul sa-l aseze.

Am terminat de infulecat chipsurile si de sorbit  ultima picatura din doza. Ca sa fiu eco, m-am dus sa pun resturile la gunoi. Ciudat e ca singurul cos era indesat in coltul opus al holului.  Iti bati joc de mine, nu? M-am tarat pana acolo, dar inainte am aruncat o privire in stanga si in dreapta sa vad ce se mai intamplat prin minunatul spital, Philipides. Intr-o camera se afla un mos si o baba, se tin de mana… mosul se apleaca si cei doi se saruta, ih..gretos! In alta e un tip care tipa de-l auzi din celalalt capat al orasului. Plus ca da din copitele alea mai sa rupa patul.. si sa-i rupa dintii asistentei, asta ar fi tare amuzant. Merg mai departe si dau de un cuplu foarteeee fericit, din cauza unei razgaiate mici plina de sange. Cred ca e fetita, cred.

Intr-un final ajung in capatul holului si arunc hartiile. Na, uite ce se intampla cand vrei sa fii eco… halal eco-treaba. Mai bine aruncam astea in toaleta.

  1. Era amuzant.
  2. Se infunda toaleta, poate..
  3. Nimeni nu ma banuia sau poate..cui ii pasa?! Distractia conteaza.

Melodia de astăzi:https://www.youtube.com/watch?v=26PAgklYYvo .

4 gânduri despre „Fan fic (19)

  1. Andreea Ilie spune:

    Bine ca sta si baga in el, in loc sa se duca la Sonia!! Barbatii astia!!

  2. Mihai spune:

    intr-un final si 19! dar cand ai pus-o? ca ieri cand m-am uitat nu era.

    in orice caz, treaba e inca tensionata si astept sa vad urmatoarea parte. ^.^ ma intreb ce discutie o sa aiba John cu parinti Soniei 😕

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s